Filarmonica ieri

Filarmonica „Moldova” Iași

Istoric

De-a lungul vremii, numele Iașului și al României au fost permanent legate de viața muzicală europeană (între evenimentele deosebite merită menționate concertele lui Franz Liszt, din anul 1847 din actuala Casă Balș).

În 1860 a fost înființată Școala de Muzică și Declamațiune, transformată patru ani mai târziu în Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, iar în 1868 - Societatea Filarmonică Română din Iași, considerată a fi primul pas către constituirea ansamblurilor muzicale profesioniste cu activitate permanentă.

În 1905-1906 are loc prima stagiune simfonică ieșeană ce a cuprins cinci concerte, susținute de orchestra Conservatorului, dirijor Enrico Mezzetti, activitate continuată până în 1917, de Athanasie Theodorini, Ion Vlăduță și apoi de Antonin Ciolan, iar între 1917-1918 are loc istorica stagiune simfonică a orchestrei alcătuite din instrumentiști bucureșteni și ieșeni, inițiată și condusă de George Enescu, urmată de fondarea Societății Filarmonice George Enescu (1918), care a funcționat până în 1923, apoi între 1930-1932.

Începutul anilor’40 a reprezentat o perioadă de împliniri a Iașului muzical, împliniri efemere răvășite de război, ce au apărut din același elan datorat acelorași personalități care au reușit să pună bazele Filarmonicii: Ion Petrovici, profesor și filosof ieșean, în acel moment Ministrul culturii naționale și cultelor și pianistul Radu Constantinescu, directorul Academiei de Muzică și Artă dramatică. Momentul sărbătoresc al inaugurării Filarmonicii Moldova încheia perioada unor ani îndelungați de generoase inițiative și de permanente strădanii ale muzicienilor ieșeni de a oferi publicului bucuria temeiniciei unor activități muzicale promovate de instituții artistice pertinente și permanente.

Cu un program conținând Uvertura Flautul fermecat de Mozart, Simfonia Eroica de Beethoven, un antract din Rosamunde de Schubert, uvertura la opera Maeștrii cântăreți din Nürnberg de Wagner și încheind cu Rapsodia a doua de Enescu, debuta la 9 octombrie 1942, în sala Teatrului Național din Iași sub bagheta maestrului George Enescu - cel care a vegheat permanent asupra destinului muzical al Iașului -, concertul inaugural al Filarmonicii Moldova din Iași. „Urez Filarmonicii Moldova să trăiască veacuri pentru a-și îndeplini preafrumoasa misiune ce îi este încredințată.” avea să scrie maestrul George Enescu, în Cartea de aur a Filarmonicii, în anul 1943.

Profesorul Radu Constantinescu și ceilalți susținători ai instituției nou constituite concepuseră un ansamblu capabil sa abordeze repertoriul simfonic reprezentativ și astfel, în primul ei deceniu de existență, formația și-a însușit un foarte divers și bogat repertoriu simfonic, ce a constituit baza nașterii de mai târziu a stilului interpretativ propriu. Astfel, numărul de prime audiții locale, din genurile simfonic si concertant ce au avut loc în perioada 1942-1953 depășește 150 de lucrări. Iar în privința valorii repertoriului abordat, acum vor răsuna pentru prima data la Iași simfoniile lui Mozart, Brahms, Schubert și Schumann, muzica de R. Strauss, Debussy și Șostakovici, concerte de Saint-Saëns, Glazunov, Rahmaninov, Liszt și Ravel, muzică românească de Al. Zirra, A. Castaldi, M. Andricu, A. Stoia, A. Alessandrescu.

După 1946, repetițiile se țineau în Sala armeană (din curtea Bisericii Armene), iar concertele – în Sala cinematografului Sidoli și la Teatrul Național.

Între 22-29 septembrie 1951, Filarmonica găzduiește o Săptămână a muzicii românești.

În primăvara anului 1953 se produce un eveniment ce va deschide noi și fericite perspective de dezvoltare artistică: înființarea Corului, sub conducerea profesorului, muzicologului și dirijorului George Pascu. În toamna aceluiași an va căpăta titulatura de Corul Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat din Iași.

În 17 noiembrie 1957 se inaugurează sala de concerte și sediul actual al Filarmonicii din strada Cuza Vodă nr. 29.

În 1962, la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii vine tânărul dirijor Ion Baciu, care va transforma acest ansamblu într-unul de rang național și în scurt timp internațional. Acest lucru constituie, după crearea Corului, al doilea moment de răscruce în viața Filarmonicii.
Timbrul inconfundabil al orchestrei de coarde, cultivat de Ion Baciu, va atrage din partea  muzicologului Iosif Sava caracterizarea devenită emblematică de „Stradivarius-ul lui Baciu”.

Orchestra devenise deja un ansamblu cu personalitate artistica, iar 1971 are loc primul turneu peste hotare, în Germania. Stimulați de ascensiunea artistică a orchestrei Filarmonicii, în 1973 se organizează prima ediție a Săptămânii muzicii românești, ce va deveni ulterior Festivalul Muzicii Românești. Tot în 1973, orchestra Filarmonicii ieșene este invitată pentru prima dată să participe la Festivalul Internațional George Enescu.

În 1980, Cvartetul Voces devine ansamblu permanent al Filarmonicii ieșene.

Între 1980-1989 se pune în aplicare legea autofinanțării activității instituțiilor de stat, în special al celor de cultură, lege teoretizată în decretul nr.151 din 12 decembrie 1975. În afară de veniturile generale și de subvenția minusculă de la buget, fiecare ansamblu artistic și solist titular susținea un număr cât mai mare de spectacole, obținând astfel fonduri suplimentare. Între anii 1984-1988, în fruntea conducerii Filarmonicii ieșene este numit violonistul Bujor Prelipcean care a reușit să găsească fonduri și să susțină financiar continuitatea activității Filarmonicii. După demisia directorului Bujor Prelipcean înaintată în noiembrie 1988, conducerea instituției a fost încredințată contrabasistului Petre Baciu, iar după 1990 a fost numit director Liviu Braica.

Cu toate impedimentele, Filarmonica ieșeană a devenit o prezență artistica remarcată și apreciată nu o dată, pe scenele de concert din țară - în primul rând cele bucureștene - și din străinătate: Sala Beethoven de la Bonn, Teatrul antic de la Macerata (Italia), Concertgebouw din Amsterdam, Meistersingersaal din Nürnberg, Sala Edvard Grieg din Bergen (Norvegia), Salle Gaveau din Paris, Auditorium-ul din Madrid, Gewandhaus din Leipzig, Tonhalle din Zurich, Gasteig a Filarmonicii din Munchen… De asemenea la New York, Washington, Chicago, San Francisco, Boston si Los Angeles ori la Vancouver, Edmonton, Ottawa, Toronto, Montreal…

În anul 1986, dirijorul Ion Baciu a părăsit Filarmonica și Iașul, fiind urmat la pupitrul orchestrei - timp de 13 ani - de Gheorghe Costin (1988-2001).

Din anul 1990, dirijorul si mentorul Corului Academic Gavriil Musicescu al Filarmonicii a devenit Doru Morariu.

In perioada 1995-2001, alături de Gheorghe Costin, la pupitrul orchestrei ieșene a activat tânărul si talentatul Camil Marinescu; iar din 1998 până in 2009, celor doi li s-a adăugat un al treilea - Alexandru Lăscae, muzician remarcabil, concert maestru timp de peste doua decenii la Orchestra Simfonica din Haga (Olanda), totodată dirijor experimentat.

La 17 februarie 1999, violonistul Bujor Prelipcean revine în funcția de director general al Filarmonicii Moldova pentru a doua oară, având cel mai lung directorat din istoria instituției.

Filarmonica ieșeană a acordat titlul de Principal Guest Conductor dirijorilor apreciați de orchestră și public totodată, remarcabile personalități muzicale: Michele Santorsola (Italia) primește acest titlu în 2003, Paul Nadler (SUA) în 2004, Mark Mast (Germania) în 2006.

În mai 2017, Orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova s-a bucurat de prezența unui tânăr dirijor japonez Kazuki Wada, laureat al Concursului Internațional de dirijat Jeunesses Musicales, București 2015. Datorită colaborării extrem de fructuoase dintre ansamblul orchestral și dirijor, dar și a reacției entuziaste a orchestrei, i s-a înmânat din partea instituției, în semn de mulțumire și apreciere, o diplomă de Cel mai bun tânăr dirijor.

Din aprilie 2008, Cvartetul de coarde Ad libitum s-a alăturat ansamblurilor artistice titulare ale Filamonicii Moldova din Iasi.

Demonstrând un profund și respectuos angajament față de eforturile muzicienilor fondatori, Filarmonica ieșeană a creat, în cele peste 75 de stagiuni ce au trecut până astăzi, o istorie extraordinară. De atunci, au evoluat la pupitrul orchestrei ieșene nume cunoscute din viața muzicală românească și internațională, toți contribuind la închegarea, omogenizarea și suplețea ansamblului orchestral: Horia Andreescu, Ion Baciu, Marco Balderi, Roberto Benzi, Erich Bergel, Frédéric Chaslin, Antonin Ciolan, Renard Czaikovski, Emanuel Elenescu, Lawrence Foster, George Georgescu, Valeri Gherghiev, Olivier Grangean, Michael Hofstetter, Samo Hubad, Vakhtang Jordania, Cristian Mandeal, Paul Nadler, Oskar Nedbal, Vaclav Neumann, Ionel Perlea, Theodor Rogalski, Eduard Serov, Constantin Silvestri, Adrian Sunshine, Felix Weingartner.

Muzicienii Filarmonicii ieșene au avut de asemenea șansa de a colabora cu soliști celebri precum: Alexandru Agache, Radu Aldulescu, Lucia Aliberti, Dmitri Bashkirov, Jose Carreras, Li Min Cean, Aldo Ciccolini, Leontina Ciobanu-Vaduva, Viorica Cortez, Halyna Czerny-Stefanska, Nikolai Demidenko, Philippe Entremont, Viktor Eresko, Valentin Gheorghiu,Yvry Gitlis, Dan Grigore, Nicolae Herlea, Grigori Jislin, Rudolf Kerer, Wolfgang Laufer, Mihaela Martin, Elena Mosuc, David Ohanesian, Vladimir Orlov, Emilia Petrescu, Sviatoslav Richter, Kiril Rodin, Mstislav Rostropovici, Stefan Ruha, Daniil Safran, Eugen Sarbu, Dimitri Sgouros, Viktor Tretiakov, Ion Voicu, Frank Peter Zimmermann.

Paralel cu prezența scenică, ansamblurile Filarmonicii ieșene au înregistrat zeci de ore de muzică, din cele mai diverse genuri și perioade, românească și străină, pe disc, la radio și la televiziune.

Pentru a numi doar câteva din înregistrările care se află în arhiva Filarmonicii, amintim de discurile înregistrate pentru Electrecord în 1982, ce cuprind Suite din baletele Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci de P. I. Ceaikovski, sub bagheta dirijorului Ion Baciu; sau Operele Golem, Arald, Luceafărul de Nicolae Bretan, din septembrie 1987 cu dirijorul Cristian Mandeal la pupitru.

În noiembrie 1986, Orchestra simfonică și dirijorul Horia Andreescu au realizat la Iași, primele înregistrări digitale din România, cu muzică de Al. Glazunov pentru Casa de discuri Naxos. Au fost realizate atunci două CD-uri, unul cu muzica baletului Ruses d’amour, al doilea cu lucrări orchestrale, reprezentând volumul 4 dintr-o serie dedicată compozitorului Glazunov, cu diverse orchestre de valoare internațională.

În noiembrie 1989, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin s-au înregistrat pe LP Electrecord fragmente simfonice din opere de Richard Wagner: Aurul Rinului (Intrarea zeilor în Walhala), Walkyria (Cavalcada Walkyrilor, Vraja focului), Siegfried (Murmurul pădurii), Amurgul zeilor (Marș funebru), Parsifal (Farmecul Vinerii Mari).

În perioada 1992-1994, Orchestra simfonică, Corul Gavriil Musicescu și dirijorul Alexandru Lăscae au realizat în colaborare cu Casa de discuri Ottavo din Olanda prima serie de 5 CD cu lucrări simfonice și vocal-simfonice de George Enescu, conținând: Rapsodia Română nr.1 în la major, Suita nr.1 în do major și Suita nr. 3 Săteasca în re major (CD 1); Simfonia nr.3 în do major, Rapsodia română nr. 2 în re major (CD 2); Simfonia nr. 1 în mi bemol major și poemul simfonic Vox Maris, op. 31 (CD 3); Simfonia concertanta pentru violoncel și orchestră (solist: Goodfried Hoogeveen), Suita nr.2 în do major (CD 4); Simfonia no.2 în la major și Uvertura de concert în la major, op. 32 (CD 5).

În perioada iunie-iulie 1998, dirijorul Doru Morariu și Corul filarmonicii realizează înregistrarea extrem de valoroasă a Liturghiei Ortodoxe semnată Gavriil Musicescu, înregistrată în incinta Bisericii Banu din Iași.

În colaborare cu Orchestra simfonică ieșeană și cu dirijorul Camil Marinescu, soprana Elena Moșuc a realizat un CD pentru Arte Nova – BMG Entertainment, între anii 1999-2000, cu pagini din operele mozartiene, reprezentative pentru repertoriul și personalitatea sa artistică.

Corul Academic G. Musicescu, alături de dirijorul său permanent Doru Morariu au realizat în septembrie 2003 un CD intitulat Ave Maria, cu piese corale a cappella de compozitori români şi străini.

În mai 2003, o altă serie de înregistrări a avut loc sub bagheta dirijorului și compozitorului Sabin Păutza realizând prelucrări ale unor capodopere muzicale: Passacaglia și Fuga în do minor de J. S. Bach, Marea Fugă op. 133 de L. van Beethoven, Suita op. 10 de G. Enescu.

În ianuarie 2005, dirijorul Michele Santorsola și pianistul Paolo Vergari inițiază înregistrarea Concertelor pentru pian și orchestră de G. Fr. Malipiero, pentru Casa de discuri Phoenix Classics 2.

Datorită existentei celor două ansambluri artistice ale Filarmonicii ieșene – Orchestra simfonică și Corul Academic Gavriil Musicescu – a fost posibilă prezentarea unor lucrări din repertoriul vocal-simfonic și de operă: Simfonia a IX-a de Beethoven (prima audiție la 4 iunie 1954), Requiem-ul de Mozart (27 mai 1955), Oratoriul Anotimpurile de Haydn (26 aprilie 1957), Requiem-ul de Verdi (17 februarie 1961) sau Cantata Carmina burana de Carl Orff (19 ianuarie 1962). Acestor momente de referință li s-au adăugat numeroase alte prime audiții locale din genurile vocal-simfonic, simfonic și concertant, precum și nenumărate lucrări corale a cappella – capodopere românești și universale.

În prezent, disponibilitățile repertoriale ale artiștilor Filarmonicii din Iași sunt practic nelimitate: de la clasic la contemporan; simfonic, vocal-simfonic, opera, cameral; muzica cultă și de divertisment, jazz simfonic, muzică de film, menținând în permanență un nivel înalt a calității artistice și creând experiențe muzicale cu impact puternic asupra auditorilor. În 2009 se lansează proiectul Muzica pentru toți, ce cuprinde programe de mare popularitate susținute de Orchestra simfonică și de Corul academic G. Musicescu, la început în Parcul Copou, ulterior în complexul Palas Iași – în parc sau în mall.

La 22 iunie 2013, Filarmonica Moldova este invitată să concerteze în prima ediție a Festivalului Internațional al Educației, având un succes deosebit.

Între 11-13 noiembrie 2014 are loc prima ediție a Festivalului de Cvartet la Iași.

În cadrul unei ceremonii desfășurate în 25 martie 2015, la Castelul Peleș, Filarmonica de Stat Moldova Iași a fost decorată cu Ordinul Crucea Casei Regale a României, distincție conferită profesorului univ. dr. Bujor Prelipcean, directorul general al instituției, de Principesa Moștenitoare Margareta, în numele Majestății Sale, Regele Mihai I.

Înalta distincție a fost acordată pentru întreaga activitate concertistică și culturală desfășurată timp de peste șapte decenii pentru promovarea valorilor inestimabile ale culturii muzicale românești și păstrarea spiritului național în muzică, pentru promovarea muzicii culte în rândul tinerelor generații și pentru recunoașterea muzicii românești peste hotare.